Fumatul este o practica intalnita la nivel mondial, iar produsele din tutun sunt consumate de milioane de oameni. Insa, putini sunt cei care cunosc cu adevarat ce contine o tigara si cat de complex este acest produs aparent simplu. In acest articol, vom explora componentele unei tigari, incluzand detalii despre fiecare componenta majora si efectele acesteia asupra sanatatii.
Tutunul
Tutunul este componenta principala a tigarii si este cel mai cunoscut element dintre cele care compun acest produs. Plantat, recoltat si procesat, tutunul este transformat in diferite tipuri de amestecuri care dau tigarii gustul si aroma ei specifica. Exista mai multe tipuri de tutun, inclusiv Virginia, Burley si Oriental, fiecare avand propriile sale caracteristici de aroma si tarie.
Virginia este un tip de tutun care este uscat cu ajutorul caldurii, oferindu-i o aroma dulceaga. Burley, pe de alta parte, este uscat natural la aer, ceea ce ii confera o aroma mai neutra si este folosit adesea in amestecuri pentru a tempera alte arome mai puternice. Orientalul are un gust foarte distinct si este folosit in cantitati mai mici pentru a adauga complexitate gustului tigarii.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), tutunul contine nicotina, o substanta chimica ce poate crea dependenta. Nicotina actioneaza asupra sistemului nervos central, stimuland eliberarea de dopamina, ceea ce poate duce la senzatia de placere si binecunoscutul „buzz” pe care il resimt fumatorii. De asemenea, tutunul contine si alti compusi chimici, cum ar fi alcaloizii, care contribuie la caracteristicile sale de aroma.
Este important de retinut ca:
- Tutunul dintr-o tigara contine aproximativ 0.6-1 mg de nicotina.
- Fumatorii de tigari inhaleaza aproximativ 70% din nicotina prezenta in tutun.
- Amestecul de tutun poate contine pana la 30 de tipuri diferite de tutun.
- Tutunul este responsabil pentru aroma predominanta a tigarii, influentand experienta generala a fumatorului.
- Nicotina este substanta care creeaza dependenta in tutun.
Hartia tigarii
Hartia utilizata in fabricarea tigarilor nu este o simpla bucata de hartie obisnuita. Este special conceputa pentru a arde intr-un mod controlat si pentru a influenta modul in care fumul este eliberat. Aceasta hartie este facuta, de obicei, din fibre de plante, cum ar fi inul sau canepa, si este tratata cu diferite substante chimice pentru a imbunatati arderea si a impiedica tigara sa se stinga prea repede.
Un aspect interesant al hartiei tigarii este porozitatea sa, care este controlata pentru a regla cantitatea de aer care patrunde in timpul fumatului. Acest lucru poate influenta si consistenta fumului, precum si arderea tutunului. Prin insertia de micro-perforatii in hartie, producatorii pot ajusta cat de usor se fumeaza o tigara.
Potrivit unui raport al Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, hartia tigarii poate influenta nu doar experienta fumatorului, ci si nivelul de substante chimice nocive eliberate. Un alt aspect este utilizarea de aditivi in hartie pentru a controla viteza de ardere si a reduce riscul de incendii provocate de tigarile aruncate.
Aspecte cheie despre hartia tigarii:
- Contine aditivi pentru a imbunatati arderea.
- Porozitatea hartiei influenteaza intensitatea fumului.
- Utilizarea unor substante chimice pentru controlul arderii.
- Micro-perforatiile regleaza fluxul de aer si arderea.
- Ponderea de fibre naturale utilizate in fabricarea hartiei.
Filtrul
Filtrul este o componenta importanta a tigarii, desi este adesea subestimat. Acesta este conceput pentru a reduce cantitatea de substante nocive pe care fumatorul le inhaleaza. Realizat de obicei din acetat de celuloza, filtrul este menit sa capteze particulele solide si sa reduca cantitatea de gudron si nicotina care ajunge in plamani.
Desi filtrele au fost introduse pentru a face tigarile mai sigure, ele nu elimina toate riscurile asociate fumatului. De fapt, unii experti sustin ca filtrele pot oferi un fals sentiment de securitate, incurajand consumul mai mare de tigari. Un studiu publicat de National Cancer Institute a aratat ca, desi filtrele pot reduce cantitatea de gudron si nicotina, ele nu pot preveni complet efectele negative asupra sanatatii.
Caracteristici ale filtrului de tigara:
- Realizat din acetat de celuloza.
- Capteaza particule solide din fum.
- Reduce cantitatea de gudron si nicotina.
- Nu elimina complet riscurile fumatului.
- Ofera un fals sentiment de securitate.
Adjuvantii chimici
Multi oameni nu sunt constienti de faptul ca tigarile contin o varietate de adjuvanti chimici. Acesti adjuvanti sunt adaugati pentru a imbunatati aroma, a facilita procesul de ardere sau a prelungi termenul de valabilitate al produsului. Conform unui raport al U.S. Food and Drug Administration (FDA), o tigara poate contine pana la 600 de aditivi chimici.
Printre cele mai comune substante chimice folosite ca adjuvanti se numara zaharul, mentolul, glicerina si acidul citric. Zaharul este adaugat pentru a imbunatati gustul tutunului, in timp ce mentolul poate oferi o senzatie de racorire si poate masca unele dintre gusturile neplacute ale fumului. Glicerina este folosita pentru a mentine umiditatea tutunului, iar acidul citric poate ajuta la controlul pH-ului tigarii.
Acesti aditivi nu sunt inofensivi. De exemplu, arderea zaharului poate produce compusi chimici toxici, cum ar fi acetaldehida. Mentolul, desi poate imbunatati gustul tigarii, face ca fumul sa fie mai usor de inhalat, ceea ce poate duce la o dependenta mai mare.
Adjuvanti chimici si rolul lor:
- Imbunatatesc aroma tigarii.
- Faciliteaza procesul de ardere.
- Prelungesc termenul de valabilitate al tutunului.
- Pot masca gusturile neplacute ale fumului.
- Nu sunt complet inofensivi pentru sanatate.
Particulele de gudron
Gudronul este un termen generic utilizat pentru a descrie substantele chimice solide care raman dupa arderea unei tigari. Acest amestec de substante poate include sute de compusi, multi dintre acestia fiind cunoscuti ca fiind cancerigeni. Gudronul este responsabil pentru multe dintre efectele nocive ale fumatului, inclusiv pentru colorarea dintilor si a unghiilor si pentru depunerile din plamani.
Potrivit American Lung Association, gudronul este una dintre principalele cauze ale cancerului pulmonar si a altor forme de cancer asociate cu fumatul. Gudronul contine substante precum benzenul, formaldehida si hidrocarburile aromatice policiclice, toate fiind cunoscute pentru capacitatea lor de a cauza mutatii genetice si de a afecta celulele corpului.
Un alt aspect important legat de gudron este ca, desi filtrele pot reduce cantitatea de gudron inhalata, ele nu o elimina complet. De asemenea, fumatorii tind adesea sa inhaleze mai profund pentru a compensa, ceea ce poate creste expunerea la substantele nocive.
Gudronul si efectele sale:
- Contine compusi cancerigeni.
- Contribuie la colorarea dintilor si a unghiilor.
- Cauzeaza depuneri in plamani.
- Nu este complet filtrat de catre filtrele de tigara.
- Este o cauza majora a cancerului asociat cu fumatul.
Metalele grele
Tigarile sunt cunoscute pentru continerea metalelor grele, care sunt extrem de toxice pentru organism. Aceste metale includ cadmiu, plumb si mercur, care sunt prezente in cantitati variabile in tutunul folosit pentru tigari. Metalele grele pot fi eliberate in timpul arderii si inhalate impreuna cu fumul.
Cadmiul este un metal toxic care este cunoscut pentru efectele sale negative asupra rinichilor si sistemului osos. Plumbul, un alt metal prezent in tigari, este bine cunoscut pentru efectele sale nocive asupra sistemului nervos, in special la copii. Mercurul, desi prezent in cantitati mai mici, este, de asemenea, extrem de toxic si poate afecta sistemul nervos si sistemul imunitar.
Potrivit unui raport al Agentiei pentru Protectia Mediului din SUA (EPA), expunerea la metale grele prin fumat poate creste riscul de boli cardiovasculare, cancer si alte afectiuni grave. Este important de retinut ca aceste metale nu sunt adaugate intentionat in tigari, ci sunt absorbite de plantele de tutun din sol si apa.
Impactul metalelor grele:
- Cadmiul afecteaza rinichii si oasele.
- Plumbul este periculos pentru sistemul nervos.
- Mercurul poate afecta sistemul imunitar.
- Expunerea creste riscul de boli cardiovasculare.
- Metalele sunt absorbite din mediul inconjurator.
Carbonul monoxid
Un alt component periculos al fumului de tigara este carbonul monoxid (CO), un gaz incolor si inodor care rezulta din arderea incompleta a tutunului. CO este cunoscut pentru capacitatea sa de a se lega de hemoglobina din sange, reducand capacitatea acestuia de a transporta oxigenul la celule si tesuturi.
Expunerea la niveluri ridicate de CO poate duce la simptome precum cefalee, ameteli si dificultati de respiratie, iar la niveluri extrem de ridicate, poate provoca moartea. Chiar si la niveluri mai scazute, asa cum este cazul fumatorilor, CO poate contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare si la deteriorarea functiei respiratorii.
Potrivit unui raport al American Heart Association, fumatorii de tigari au niveluri semnificativ mai mari de CO in sange comparativ cu nefumatorii. Acest lucru contribuie la cresterea riscului de boli cardiovasculare, deoarece inima trebuie sa munceasca mai mult pentru a compensa lipsa de oxigen.
Aspecte cheie despre carbonul monoxid:
- Rezulta din arderea incompleta a tutunului.
- Scade capacitatea sangelui de a transporta oxigen.
- Poate cauza cefalee si ameteli.
- Contribuie la bolile cardiovasculare.
- Fumatorii au niveluri mai ridicate de CO in sange.
Intelegerea componentelor unei tigari este esentiala pentru a recunoaste pericolele asociate fumatului. Fiecare dintre aceste elemente contribuie la efectele negative asupra sanatatii, iar constientizarea acestora poate fi un pas important catre reducerea consumului de tutun si adoptarea unui stil de viata mai sanatos.
